Politica neinformata

Aproape toti avem pareri politice. Un alt truism este ca aproape toti nu stim defapt despre ce vorbim. Fundamental este din cauza ca „realitatea” despre care vorbim este mediata; foarte putini din noi avem acces la sursele informatiilor. Realitatea pe care o avem in comun cu restul homines politici: Grigore de la bloc, prietenii cu care discutam, analisti politici, Valentin Stan, este diseminata prin mass-media. Ati contracara zicand, prezic eu, ca si aici exista o gradare. Unii din noi consuma mai multa media decat altii, deci sunt, potential, mai informati. Ati putea zice, deasemenea, ca la limita, adica in cazul putin probabil cand cineva a avut acces la toata informatia diseminata in media in legatura cu un subiect, parerea lui sa fie aproape la fel de informata ca de realitate. Dar e evident ca asta (a 2-a parte) e o aberatie. Motivele la care ma gandesc sunt doua: 1) e foarte posibil sa nu existe destule informatii colectate independent; 2) felul in care functioneaza canalele media este contraintuitiv (ciudat, tinand cont ca telul lor declarat este informarea cetateanului) : majoritatea prefera sa foloseasca aceeasi sursa si sa produca interpretari.

Si ce inseamna asta, practic? Pai inseamna ca multe discutii culte de la TV sunt aberatii fara rost. De cate ori se intampla ca o informatie, mica in sens jurnalistic, sa genereze zile intregi de peroratii? Pe aceasta cale vreau sa ii multumesc lui Valentin Stan si Antenei pentru depun atata efort in fiecare zi ca sa interpreteze faptele pentru mine, dar am creierul meu. As prefera sa difuzeze mai multe informatii si mai putine interpretari. (Da, stiu. Banul dicteaza prioritatile.)

Fragment de idee

Unele lucruri nu sunt interzise doar pentru ca sunt imposibile.

Importanta cuvintelor

Mancam azi la un diner si imi aduceam aminte de o intamplare recenta, pretrecuta in acelasi loc. Atunci am auzit-o pe una din ospatarite vorbind cu o colega si referandu-se la mine prin: „This guy ….„. Ea a observat ca eu am observat, si dupa a venit si si-a cerut scuze de o problema care nu avea de-a face cu discutia ei cu colega, adica pentru ca ce am comandat eu nu ajunsese inca. Am „citit printre randuri” ca ce voia sa spuna e ca ii pare rau ca nu mi-a aratat acelasi respect in discutia ei privata, pe care mi-l arata cand ma serveste. Si asta nu din cauza ca ma respecta cu adevarat, ci pentru ca asta e responsabilitatea ei. Desigur, eu nu am avut niciodata impresia ca atentia, zambetele si politetea ospatarilor sunt sincere.

Teorie despre teoria conspiratiei

Partea a doua a documentarului Zeitgeist (un documentar foarte prost si bazat pe argumente de-a dreptul idioate) prezintă o teorie a conspiraţiei la baza căreia stă ideea că autorităţile americane ştiau din timp de atentatele de la WTC şi nu au făcut nimic pentru a le împiedica. Mai mult chiar, cei de la conducerea SUA aveau tot interesul ca atentatele să aibă loc.

In spirjinul ideii de conspiraţie ne sunt prezentate informaţii de care dispuneau americanii inainte de producerea atentatelor si din care rezulta, în mod aproape clar, că acestea vor avea loc.

La ce ne-ar trebui un iPhone?

Vorbeam aici, printre altele, despre nevoile artificiale, induse de mecanismele societatii capitaliste. ( Frate, ce marxist suna!) Multi le considera un exemplu clasic de manipulare crasa, prin care suntem facuti sa cumparam un nimic care nici macar frumos impachetat nu e intotdeauna. Ca sa arat ca au si nevoiel astea artificiale un rost, o sa dau un exemplu din Weber. Mai precis, din Etica protestanta si spiritul capitalismului.

In urma cu cateva sute de ani, daca ii dadeai unui taran o marca pentru cosirea unui pogon, iti rezolva doua pogoane si jumatate intro zi. Prin urmare, castiga doua marci si jumatate. Dar sa zicem ca il voiai mai productiv, ca nu erai multumit de ritmul in care muncea. Cum il motivai. Unii proprietari de pamanturi s-au gandit sa mareasca leafa. Asadar, taranului i s-a oferit un onorariu de 1,25 marci per pogon cosit. Numai ca asta nu prea l-a motivat, ba chiar l-a facut mai lenes. A ajuns ca coseasca doua pogoane in loc de doua pogoane si jumatate, cat cosea inaintea, pentru ca tot atati bani castiga. Ce rost avea sa se oboseasca daca lui ii ajungeau 2,5 marci?